Comunitățile de energie pot adopta diferite forme juridice, precum cooperative, asociații, fundații sau alte organizații fără scop lucrativ (de exemplu, asociații de proprietari), precum și alte forme de organizare prevăzute de legislația în vigoare.
În România, au fost transpuse Directiva 2019/944 (în legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012), precum și Directiva 2018/2001 (prin Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2025). Aici au fost definite „comunitatea de energie a cetățenilor” (CEC) și „comunitatea de energie regenerabilă” (REC).
O comunitate de energie a cetățenilor (CEC) înseamnă o entitate juridică care:
(a) este bazată pe o participare voluntară și deschisă și este controlată efectiv de către membri sau acționari persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau întreprinderi mici;
(b) are ca principal obiectiv oferirea unor avantaje de mediu, economice sau sociale pentru membrii sau acționarii săi sau pentru zonele locale în care funcționează, mai degrabă decât acela de a genera profituri financiare;
(c) se poate implica în producere, inclusiv producerea din surse regenerabile, distribuție, furnizare, consum, agregare, stocarea energiei, servicii de eficiență energetică, sau în servicii de încărcare pentru autovehicule electrice ori poate să furnizeze alte servicii energetice membrilor sau acționarilor săi;
O comunitate de energie din surse regenerabile (REC) înseamnă o entitate juridică:
(a) | care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică; |
(b) | ai cărei acționari sau membri sunt persoane fizice, IMM-uri sau autorități locale, inclusiv municipalități și se află cu toții în proximitate (aceeași zonă de distribuție) |
(c) | al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea, mai degrabă decât profituri financiare; |
Conform cadrului legislativ în vigoare, membrii unei comunități de energie regenerabilă trebuie să fie racordați la rețeaua aceluiași operator de distribuție. Prin urmare, o comunitate de energie regenerabilă poate fi constituită doar în aria de operare a unui singur operator de distribuție.
Acest lucru depinde de forma juridică de organizare a comunității de energie.
O cooperativă este organizată în mod democratic, deschis și transparent. Acest lucru se referă atât la organizarea internă, cât și la procesul decizional financiar. De exemplu, membrii pot decide cum să utilizeze profiturile cooperativei și cum doresc să își înființeze și să își administreze echipa. O caracteristică importantă este, de asemenea, faptul că toți membrii au dreptul la un singur vot, indiferent de suma pe care au investit-o. Împreună, aceste două caracteristici diferențiază cooperativele de întreprinderile tradiționale.
Legislația nu impune ca instalațiile de producere sau de stocare a energiei să fie deținute de comunitatea de energie. Acestea pot rămâne în proprietatea membrilor sau a altor entități, neexistând restricții legale cu privire la forma de proprietate. Alegerea modului de deținere depinde de modelul de organizare și de business adoptat de comunitate.
Conform legislației în vigoare, o comunitate de energie trebuie să aibă cel puțin 5 membri. Legea stabilește acest prag minim, însă nu impune o limită maximă a numărului de membri, astfel încât comunitatea se poate extinde în funcție de interesul și obiectivele participanților.
Cadrul legislativ prevede posibilitatea partajării energiei electrice în cadrul unei comunități de energie între membrii acesteia. Totuși, mecanismul concret de implementare este în curs de reglementare. În prezent, proiectul de ordin al ANRE care stabilește modul în care se va realiza partajarea energiei se află în dezbatere publică. După adoptarea acestuia, vor fi clarificate procedurile și condițiile aplicabile pentru partajarea energiei între membrii comunității.
La fel ca în cazul tuturor centralelor de generare, trebuie respectați parametrii specificați de operatorul de rețea și valorile maxime convenite contractual. Aceasta ar fi lipsită de relevanță pentru dimensionarea rețelei sau, dimpotrivă, pentru racordarea la rețea a unei centrale de producere și pentru aprecierea acesteia de către operatorul rețelei de distribuție, indiferent dacă o instalație aparține sau nu unei comunități energetice, întrucât nu se garantează că consumul va avea loc la nivel local, în cazul unui vârf de producție.
Legiuitorul impune ca atunci când se formează o comunitate de energie, aceasta să fie persoană juridică. Faptul că în cazul reglementării în privința REC se folosește termenul de entitate juridică, în loc de persoană juridică, în acest context, trebuie interpretat ca un sinonim al termenului de persoană juridică.
Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă persoană juridică va trebui să ne raportăm la dispoziţiile legale naţionale, și anume la Codul civil, Titlul IV Persoana juridică (art. 187 – 251), unde regăsim definiţia persoanei juridice, cât și prevederi despre înfiinţarea, funcţionarea, reorganizarea și încetarea acesteia.
Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general. Sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187.
În principiu, alegerea formei juridice rămâne la latitudinea comunităților energetice.
Dat fiind că definiţia comunităţii de energie din dreptul naţional se referă la o entitate juridică, aceasta înseamnă că parteneriatul nu poate fi avut în vedere pentru a constitui o comunitate de energie pentru că nu are personalitate juridică.
În continuare, vom avea în vedere 2 grupe mari de entităţi juridice:
• entităţi juridice orientate spre profit
• entităţi juridice neorientate spre profit
| Forma juridică | Plus | Minus |
| Societate cu răspundere limitată (SRL) | formă juridică populară și familiară pot să facă parte din categoria întreprinderilor sociale | deficitară asigurarea controlului democratic al membrilor maxim 50 membri |
| Societate pe acțiuni (SA) | ieșire/intrare membri pot să facă parte din categoria întreprinderilor sociale | capital social minim mare: 90.000 lei |
| Societate cooperativă (SC) | un om, un vot | ieșire/intrare membri |
| Societate cooperativă europeană cu răspundere limitată (SCERL) | formă juridică foarte flexibilă un om, un vot | minim 2 membri din state UE diferite capital social minim mare: 30.000 euro |
| Asociație | un om, un vot | ieșire/intrare membri, birocrație juridică |
| Fundație | non-profit pentru membrii fondatori | controlul membrilor fondatori nu e asigurat în mod democratic patrimoniu minim mare: 30.000 de lei |
Analiză legislativă: av. Arcadia Hinescu
Entităţile juridice orientate spre profit care se pretează pentru o comunitate de energie sunt: societatea cu răspundere limitată, societatea pe acţiuni, societatea cooperativă, societatea europeană cu răspundere limitată, întreprinderile mici și mijlocii.
Entităţile juridice non-profit (cunoscute și sub denumirea de organizaţii non-profit sau ONG-uri) pot avea de asemenea mai multe forme juridice, între care: asociaţia, fundaţia, federaţia.
Decizia se ia în funcție de participanți (de exemplu, pot fi membri REC și IMM-urile), de proximitate, de proiect, de respectarea drepturilor și obligațiilor fiecărei forme de organizare.
În funcție de organizarea juridică, este permisă fuziunea companiilor sau organizarea acestora într-o organizație care să reprezinte interesele comunității de energie.
Da, cooperativele deja înființate pot fi deveni și comunități de energie. De exemplu, cooperativele agricole pot începe să-și producă energia, pe lângă activitatea lor anterioară, cu mici modificări ale actelor lor constitutive.
Consiliul de administrație este responsabil pentru gestionarea zilnică a cooperativei. În consecință, Consiliul de administrație este, de asemenea, responsabil pentru stabilirea prețului energiei electrice.
Membrii unei comunități de energie regenerabilă (REC) pot fi: persoane fizice, municipalități, fie entități juridice de drept public sau întreprinderi mici și mijlocii. În cazul întreprinderilor private, participarea poate să nu fie principala lor activitate comercială sau profesională.
Membrii unei comunități energetice a cetățenilor (CEC) pot fi: persoane fizice, întreprinderi mici și autorități locale (inclusiv municipalități).
Acest aspect este în curs de reglementare prin ordin ANRE. Este posibil ca membrii unei comunități energetice să fie clienții aceluiași furnizor.
Da, este permisă implicarea cu o instalație de consum sau de generare la mai multe instalații de producere comunitare, comunități de energie cetățenească sau comunități de energie din surse regenerabile.
Nu, companiile a căror activitate comercială sau profesională principală este în sectorul energetic și sunt incluse în categoria întreprinderi mari sunt excluse în mod explicit de la participarea la comunitățile de energie regenerabilă, conform legislației europene.
Nu, companiile mari sunt excluse prin lege de la participarea la comunitățile de energie regenerabilă, dar întreprinderilor mici și mijlocii li se permite să participe. În astfel de cazuri, factorul decisiv este clasificarea în funcție de mărimea companiei.
Modificările aduse structurii consumatorilor trebuie notificate operatorului de distribuție, conform reglementărilor ANRE.
Se poate presupune că însăși CE (operatorul sau factorii de decizie) poate limita numărul de participanți. Decizia privind restricțiile de participare sau noii participanți se ia în funcție de forma juridică aleasă (asociație, cooperativă etc.) a comunității energetice respective. Cu toate acestea, decizia nu trebuie să fie arbitrară și ar trebui să fie justificată în mod obiectiv (tehnic).
În cazul REC, se poate forma o comunitate de energie împreună cu vecinii, delimitați geografic așa cum e cerut de lege. Limitarea spațială este definită de zona rețelei de distribuție.
O comunitate energetică a cetățenilor (CEC) nu este limitată la nivel regional și poate fi înființată împreună cu cetățeni din toată România și din afara țării. Puteți găsi cetățeni și companii cu aceleași interese, participând la workshopuri energetice și climatice.
Producătorilor sau comercianților de energie electrică li se permite să fie membri ai unei comunități de energie din surse regenerabile. Dacă acesta este cazul microhidrocentralei în cauză și dacă aceasta este situată în vecinătatea comunității de energie din surse regenerabile (racordare cel puțin prin rețeaua de medie tensiune și bara colectoare de medie tensiune din substație), atunci microhidrocentrala sau compania care o deține poate face parte dintr-o REC.
Da, pentru că atunci compania nu mai îndeplinește cerințele pentru participarea la comunitatea energiei regenerabile. Pierderea clasificării ca IMM ar putea face ca întregul REC să nu mai fie considerat ca atare.
În mod ideal, o comunitate de energie regenerabilă ar trebui să prevadă acest lucru în contractele sale interne. Dacă societatea în cauză nu ar fi un membru/acționar al REC, ci, de exemplu, un locator al unei centrale de generare, schimbarea clasificării nu ar avea consecințe.
Pe lângă autoritățile locale, „altor entități juridice de drept public” li se permite, de asemenea, să devină membrii unei comunități de energie regenerabile (REC). Aceasta include, de exemplu, universități, instituții de securitate socială, brigăzi de pompieri (acestea pot fi, de asemenea, înființate de municipalitate) și comunități religioase.
Legea nu definește în mod clar cerințele asociate cu acest lucru pentru comunitățile energetice. Nu există nicio constrângere pentru o comunitate energetică să accepte pe oricine dorește să se alăture. În orice caz, respingerea părților interesate din motive obiective, cum ar fi lipsa capacității de producție, pare a fi justificată.
Prin urmare, o comunitate energetică poate defini criterii inteligibile pentru admiterea de noi membri/participanți (de exemplu, o cantitate minimă de achiziție, o capacitate de producție suficientă, disponibilitatea de a aduce o contribuție de bază etc.). În orice caz, criteriile formulate trebuie să fie obiective și transparente și nu trebuie să discrimineze, de exemplu să excludă anumite grupuri. Cu toate acestea, o comunitate energetică „închisă” de la început, care este limitată la anumiți participanți și care nu prevede posibilitatea de a admite noi membri mai devreme sau mai târziu, ar putea fi problematică și ar putea contrazice „deschiderea” necesară.
O municipalitate nu poate constitui de una singură o comunitate de energie din surse regenerabile, întrucât o comunitate energetică este formată din minim 5 membri din care pot fi persoane fizice, municipalități, persoane juridice ale autorităților publice în legătură cu serviciile locale și alte persoane juridice de drept public sau IMM-uri. De exemplu, municipalitățile pot înființa o comunitate de energie regenerabilă împreună cu persoane fizice, IMM-uri etc.
Da, un grup de mai multe companii, atâta vreme cât au calitatea de IMM, deținute de municipalitate ar îndeplini cerințele pentru o comunitate energetică. Cu toate acestea, trebuie să se observe că această situație nu se regăsește în cazul în care întreprinderile municipale sunt fiecare de natură comercială ale aceleiași comune, fără personalitate juridică proprie; cu toate acestea, dacă sunt propriile entități juridice, este posibil.
Da, înființarea unei astfel de comunități de energie regenerabilă este posibilă. Pot fi membri sau acționari ai unei comunități de energie regenerabilă, persoane fizice, municipalități, persoane juridice ale autorităților publice în legătură cu serviciile locale și alte entități juridice de drept public sau IMM-uri.
Da, o municipalitate mare poate face parte dintr-o comunitate energetică – participarea unei municipalități mari nu este exclusă din punct de vedere legal. Municipalitățile mari nu au același statut juridic precum companiile mari.
Da, o asociație de municipalități poate fi considerată entitate juridică pentru o comunitate de energie regenerabilă. Cu toate acestea, fiecare participant trebuie, de asemenea, să devină membru, deoarece numai membrii au dreptul la beneficii.
Legea privind achizițiile publice reglementează atribuirea contractelor de către autoritățile contractante publice din România. Prin urmare, trebuie să se facă distincție între aspectul dacă o comunitate energetică și eventuala formă juridică asociată acesteia corespund sau nu unei autorități contractante.
În principiu, există două posibilități aici: o municipalitate poate participa ea însăși la o comunitate energetică și, astfel, poate contribui cu propriile centrale de generare. În cazul în care municipalitatea însăși nu dorește să devină parte a comunității energetice, este posibilă închirierea sistemului fotovoltaic comunității energetice. În cazul unui contract de închiriere, sistemul fotovoltaic ar face parte din comunitatea energetică, ceea ce este permis legal.
Acest lucru depinde de mai mulți factori. Pe de o parte, din domeniul de activitate al acestei companii, participarea la REC nu trebuie să fie principala activitate comercială/profesională. În legătură cu participarea societăților menționate mai sus, se pune, de asemenea, întrebarea dacă societatea este o „societate independentă” sau dacă trebuie să fie luată în considerare împreună cu acționarii și dacă pragul IMM-urilor a fost depășit.
Acest aspect este în curs de reglementare.
Companiile de distribuție trimit furnizorului (CE) indecșii de consum în prima parte a lunii curente, pentru luna anterioară. Furnizorul facturează pe baza acestor indecși, adaugă tarifele de distribuție + taxele și accizele stabilite de legiuitor.
Conform legislației în vigoare, operatorul de distribuție are obligația de a instala contoare inteligente la toate locurile de consum aparținând membrilor unei comunități de energie. Aceste contoare sunt necesare pentru măsurarea consumului și a energiei produse, precum și pentru implementarea mecanismelor de partajare a energiei în cadrul comunității. Membrii unei comunități au prioritate la instalarea contoarelor inteligente, pe bază de cerere.
Contoarele inteligente sunt o condiție tehnică prealabilă necesară pentru o comunitate energetică.
Depinde de complexitatea facturării. Dacă, de exemplu, există doar câțiva participanți, o singură instalație de generare și un preț fix intracomunitar al energiei, atunci facturarea poate fi cu siguranță efectuată și de comunitatea energetică însăși, dacă cei responsabili au capacitatea să facă acest lucru. Cu cât acordurile intracomunitare devin mai complicate, se poate apela la angajarea unui prestator de servicii.
Acest aspect este în curs de reglementare.
Companiile de distribuție trimit furnizorului (CE) indecșii de consum și producție în prima parte a lunii curente, pentru luna anterioară. Furnizorul facturează pe baza acestor indecși, adaugă tarifele de distribuție + taxele și accizele stabilite de legiuitor.
Pentru membrii comunităților de energie este obligatoriu ca operatorul de rețea să îi doteze în urma unei cereri cu un contor inteligent. Membrii comunităților de energie au prioritate în ceea ce privește montarea contoarelor inteligente.
Contoarele inteligente sunt o condiție tehnică prealabilă necesară pentru o comunitate energetică.
Depinde de complexitatea facturării. Dacă, de exemplu, există doar câțiva participanți, o singură instalație de generare și un preț fix intracomunitar al energiei, atunci facturarea poate fi cu siguranță efectuată și de comunitatea energetică însăși, dacă cei responsabili au capacitatea să facă acest lucru. Cu cât acordurile intracomunitare devin mai complicate, se poate apela la angajarea unui prestator de servicii.
Taxele de rețea vor continua să fie percepute utilizatorilor respectivi ai rețelei. Comunitatea energetică însăși plătește taxe de rețea numai dacă are propriul punct de măsurare (de exemplu, deține o centrală de generare).
Vă recomandăm să consultați operatorul de rețea pentru a afla de ce instalarea sau punerea în funcțiune a contorului inteligent nu a fost efectuată în termenul prevăzut de lege. Dacă problemele cu operatorul de rețea nu pot fi rezolvate, este posibil să depuneți o plângere la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Într-un astfel de caz, este foarte important să documentați comunicarea cu operatorul de rețea în scris. În cazul unei proceduri de conciliere, utilizatorul rețelei nu suportă costuri suplimentare.
Nu, costurile pentru înlocuirea contorului sunt suportate de operatorul de rețea.
O comunitate energetică nu trebuie să realizeze o cifră de afaceri minimă. În principiu, fiecare comunitate energetică este liberă să funcționeze independent, indiferent dacă acest lucru are ca rezultat un câștig financiar sau nu. Cu toate acestea, pentru a asigura funcționarea pe termen lung a unei comunități energetice, este avantajos ca aceasta să poată funcționa economic. Cifra de afaceri a unei comunități energetice depinde în mare măsură de dimensiunile instalațiilor instalate, de prețurile energiei care pot fi percepute în cadrul comunității energetice și de prețul de achiziție al rețelei convenționale.
Funcționarea economică a unei comunități energetice depinde, de asemenea, de forma juridică aleasă. Practica cooperativă a altor țări a arătat, de exemplu, că funcționarii voluntari pot avea grijă de operațiunile în curs, în special la început. Cu toate acestea, din punct de vedere legal, este posibil ca o cooperativă să angajeze personal, ceea ce, desigur, reduce rentabilitatea operațiunii din cauza costurilor suplimentare.
Da, taxele de rețea se aplică în orice caz. În cazul comunităților energetice ale cetățenilor, taxele de rețea sunt percepute integral pentru schimbul de energie între membri.
Momentan, acest aspect nu e reglementat.
O comunitate energetică ar trebui să poată funcționa din punct de vedere economic. Aceasta nu este împiedicată să obțină profit în cadrul activităților sale (de exemplu: vânzarea energiei generate). Cu toate acestea, obiectivul principal al comunității nu trebuie să fie obținerea de profit. În măsura în care nu reiese deja clar din forma societății, acest lucru trebuie înregistrat în statut. Profitul nu trebuie să fie un scop în sine, ci (re)investit. Cu toate acestea, veniturile marginale din comercializare provenite din cantitățile excedentare, care pot include și componentele profitului, nu exclud obiectivul „profitului financiar non-primar”.
O comunitate de energie (CE) trebuie să furnizeze date complete (de exemplu, accesul la bilanțuri etc.).
În prezent, CE din zonele de tranziție justă pot beneficia de subvenții pentru investiții în capacități de producție și stocare. Condiția este ca comunitatea de energie să fie înregistrată în Registrul Comunităților de Energie sau UAT-ul din zonă să aplice în numele cetățenilor în vederea constituirii ulterioare a comunității de energie.
Nu există un răspuns general la această întrebare. Practic, asociația este considerată a fi cea mai simplă și mai puțin costisitoare formă de organizare. Cu toate acestea, dacă societățile cu răspundere limitată, cooperativele etc. existente pot fi utilizate pentru o comunitate energetică, înființarea unei noi asociații nu trebuie să fie soluția optimă din punct de vedere fiscal.
Statutul de organizație non-profit presupune promovarea de activități publicului larg. Acestea pot include, de exemplu: scopuri de protecție a mediului. În acest sens, organizația non-profit trebuie să servească „exclusiv și direct” pentru a promova scopul. Orice profit obținut din activitate este impozabil, similar cu cel aplicabil în companii.
Taxele legale se aplică tuturor consumatorilor, indiferent de participarea lor la o comunitate energetică.
În principiu, nu există o limită de dimensiune/o limită superioară explicită, dar indirect există restricții datorate faptului că instalația de producere în comun utilizează conexiunea comună la rețea. Operatorul de rețea vă va oferi informații despre dimensiunea maximă a sistemului care poate fi implementată pentru dvs.
Da, în principiu, toate tehnologiile de producere a energiei electrice sunt eligibile pentru centrale de generare în comun. Acestea pot fi, de exemplu, turbine eoliene sau centrale combinate de căldură și energie electrică. Este important ca această instalație de producere partajată să fie conectată la sistemele de linii partajate (linia principală), deoarece numai consumatorii de energie electrică care sunt conectați la această linie comună pot fi alimentați.
Da, o instalație de generare existentă poate fi exploatată ca o instalație de generare comună. Utilizarea în comun trebuie clarificată cu operatorul de rețea, iar contoarele inteligente sunt, de asemenea, necesare pentru funcționarea IPC-ului atât din partea producătorului, cât și a consumatorului.
Proporția optimă depinde de consumul individual de energie și de timpul de consum. Dacă un sistem fotovoltaic este instalat pe o clădire rezidențială cu mai multe etaje, de obicei este logic să ocupați întreaga zonă a acoperișului.
Da, legea prevede un număr minim de participanți (5), care au încheiat un acord de construcție și exploatare, conform regulamentului comunității de energie.
Nu, nu toate părțile trebuie să extragă energie din sistem. În principiu, orice consumator conectat la aceeași linie principală poate participa la instalația de producere comunitară sau o poate utiliza. Punctele de măsurare pot fi, de asemenea, adăugate sau anulate la o dată ulterioară, fără prea mult efort.
În esență, există aceleași oportunități de finanțare pentru centralele de generare comună ca și pentru alte sisteme fotovoltaice, trebuie urmărite programele de finanțare de pe site-urile ministerelor, în speță cele al Ministerului Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Da, integrarea unui sistem de stocare a energiei electrice este permisă și posibilă în principiu. Un sistem de stocare a energiei electrice poate fi utilizat ca sistem tampon de stocare și trebuie să fie exploatat împreună cu instalația de generare comună din spatele punctului de măsurare. Pentru a permite o utilizare/alocare rezonabilă și echitabilă a energiei stocate temporar, este necesar un sistem de gestionare a energiei care să coordoneze în mod ideal producția de energie electrică și consumatorii.
Spre deosebire de furnizorul de energie liber selectabil, fiecare zonă de rețea are un singur operator de distribuție. Operatorii de distribuție în România sunt:
• Distribuție Energie Electrică România – (Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Harghita, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Vrancea);
• Distribuție Energie Oltenia SA (Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Vâlcea);
• Delgaz Grid (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
• Rețele Electrice Muntenia (Municipiul București și județele Ilfov, Giurgiu);
• Rețele Electrice Dobrogea (Călărași, Constanța, Ialomița, Tulcea);
• Rețele Electrice Banat (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timiș).
Accesul la rețea nu poate fi refuzat, dacă există un ATR (Aviz tehnic de racordare).
Da, energia electrică de la centrala de producere comunitară este supusă tarifelor de rețea.
Există tarife specifice publicate pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, practicate de distribuitor (în funcție de zonă). Aceste tarife sunt fixe și aprobate de ANRE.
Nu, conform legislației actuale, nu este nevoie de licență de furnizor de energie, în funcție de scopul instalației și mărimea acesteia.
Da, surplusul de energie electrică fotovoltaică poate fi vândut unui cumpărător la alegere.
Pentru punerea în funcțiune a instalațiilor comunitare de producere trebuie consultată legislația OUG 59/2025 care este actul normativ care a introdus în România cadrul legal al comunităților de energie precum și ordinele ANRE 50/2026, proiectele de ordin care sunt în dezbatere publică privind partajarea și facturarea energiei. Pentru punerea în funcțiune a instalațiilor se aplică aceeași legislație ca pentru orice furnizor de energie electrică.
Obligațiile privind întreținerea instalațiilor, mentenanța lor și alte aspecte sunt în general reglementate în contractul de construcție și exploatare sau în contractul de servicii.
În condițiile legislației actuale, o instalație aferentă unui bloc de locuințe poate deservi toate apartamentele, indiferent de ocupantul spațiului.
În cazul în care o instalație de generare în comun este construită pe părți comune ale proprietății, este necesar acordul tuturor proprietarilor. Pentru instalarea sistemului, trebuie contractat un operator economic care deține atestat ANRE pentru executarea lucrărilor (firma care instalează panouri fotovoltaice). Acesta trebuie să ia în considerare limitările din panou, factori de greutate și să aibă grijă la păstrarea hidroizolației terasei. Este necesar un ATR și înștiințarea autorităților administrației publice locale cu privire la montarea sistemului.
Înainte de a se lua hotarârea investiției, trebuie consultat actul constitutiv al asociației, pentru a decide procentajul necesar pentru a se lua o hotărâre în numele tuturor.
Deoarece venitul din închirierea acoperișului aduce beneficii tuturor proprietarilor, un vot majoritar poate fi suficient. Pe lângă prevederile legale, vă rugăm să aveți în vedere reglementările din statutul asociației.
Da, în acest caz, operatorul instalației de generare în comun generează venituri și trebuie facă raportările specifice ANAF. Operatorul centralei trebuie să aleagă o formă de organizare și în acest moment trebuie să dețină licență specifică (de producție/furnizare).
SFAT: Pentru considerentele corecte privind TVA și impozitul pe profit, modelul de organizare ales este decisiv. Prin urmare, este recomandat să discutați modelul ales cu un consilier financiar.
Nu, participanții (beneficiarii) unei centrale de generare în comun nu trebuie să depună o declarație fiscală (datorată participării), deoarece numai operatorul centralei de generare generează venituri impozabile.
Nu, nu este nevoie să depuneți o declarație fiscală pentru participarea la o instalație de generare comunitară.
Sunt posibile diferite forme juridice și organizatorice, de exemplu asociație (operator), societate în temeiul dreptului civil (SRL), societate cooperativă. Forma ideală depinde de scopul ales de membrii comunității de energie.
SFAT: Consultați întotdeauna un consilier financiar atunci când analizați modelul de afaceri potrivit și acordați atenție reglementărilor contractuale precise.
Dacă operatorul IPC este întreprinzător și optează pentru TVA (fără reglementarea afacerilor mici) sau cifra de afaceri anuală depășește 395.000 LEI, atunci operatorul trebuie să colecteze și să plătească 21% TVA.
Atenție: Modelul de organizare respectiv este decisiv pentru considerentele corecte privind TVA și impozitul pe profit. Prin urmare, este recomandat să discutați modelul ales cu un consilier financiar.
SFAT: Consultați întotdeauna un consilier financiar atunci când analizați modelul de organizare potrivit și acordați atenție reglementărilor legale.
Compania specializată se asigură că instalația de generare este construită în conformitate cu standardele. În calitate de companie specializată, este răspunzătoare pentru orice daune cauzate de construcția necorespunzătoare. Notă: din punct de vedere tehnic, o instalație de generare comunitară nu se deosebește de alte instalații de generare.
În principiu, compania specializată contractată este responsabilă pentru construcția centralei de generare în conformitate cu standardele. Compania specializată este răspunzătoare pentru orice daune cauzate de construcția necorespunzătoare.
Operatorul instalației este responsabil pentru buna funcționare a instalației de generare. Prin urmare, este important să se reglementeze contractual relația dintre proprietarul spațiului de acoperiș și operatorul de sistem. Tot ceea ce este important trebuie să fie reglementat în mare măsură în mod autonom privat, printr-un contract de închiriere / închiriere. Obligațiile reciproce (obligații de exploatare, întreținere, control și securitate) trebuie respectate de partenerul contractual obligat în regim de urgență, deoarece o încălcare a contractului poate constitui un motiv de răspundere în caz de daune. Prin urmare, operatorii instalațiilor ar trebui să cunoască în detaliu obligațiile lor contractuale și să le respecte.
În cazul daunelor cauzate de clădire (instalația de generare face parte din clădire), proprietarul clădirii este răspunzător. Acestea pot fi, de exemplu, daune cauzate de desprinderea unor părți ale clădirii (și în timpul funcționării sistemului fotovoltaic) sau daune aduse unei proprietăți învecinate care rezultă din starea precară a clădirii. Proprietarul clădirii trebuie să dovedească faptul că a luat toate măsurile necesare pentru a evita pericolul și este, de asemenea, obligat să plătească daune. În consecință, este important să se coordoneze cu compania specializată pentru a preveni deteriorarea ulterioară.
Operatorul instalației de generare în comun ar trebui să asigure construcția și funcționarea instalației. Trebuie acordată atenție contractelor de asigurare adecvate.
Persoana fizică sau juridică care produce energie electrică din surse regenerabile și, în afară de consumul propriu, dar nu în mod obligatoriu , livrează surplusul de energie electrică în rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.
1. Depui o solicitare de racordare la distribuitorul de energie electrică;
2. În urma solicitării depuse, se stabilește o soluție de racordare și primești de la operatorul de distribuție avizul tehnic de racordare;
3. Semnezi un contract de racordare;
4. Montezi cu personal specializat sistemul de panouri fotovoltaice cu putere instalată de cel mult 400 kW pe loc de consum;
5. Depui la distribuitorul de energie electrică dosarul instalației de utilizare și cererea de punere sub tensiune pentru probe a instalației de utilizare;
6. Trimiți, după probe, la distribuitorul de energie electrică procesul-verbal de recepție a punerii în funcțiune a instalației de utilizare;
7. Primești certificatul de racordare din partea operatorului de distribuție și certificarea de prosumator;
8. Semnezi cu furnizorul tău de energie electrică un contract de vânzare-cumpărare a energiei electrice produse și livrate în rețea.
ANRE a întocmit un ghid explicit, cu sarcini separate pentru aplicant și operator de distribuție. https://anre.ro/wp-content/uploads/2023/03/23-02-10-11-45-43EE_Etape_proces_de_racordare_LC_existent_prosumator.pdf
Cel mai cunoscut program este „Casa verde fotovoltaice”, finanțat de AFM (Asociatia Fondului de Mediu).
La programul de finanțare „Casa Verde” pot participa:
a) persoane fizice;
b) unități de cult, pentru clădirea care are ca destinaţie spaţiul de locuit pentru personalul clerical sau clădirea care are ca destinaţie spaţiul în care se celebrează slujbele religioase şi se desfăşoară activităţile religioase.
În ediția 2024, finanţarea s-a acordat în cuantum de maximum 30.000 de lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa până la valoarea totală a facturii se suportă de către beneficiar din surse financiare proprii.
Ediția 2026 nu este încă activă dar conform proiectelor există Programul pentru baterii 2026 care estimează o sumă între 8.000–15.000 lei, în funcție de ghidul final.
Lista instalatorilor autorizați se află publicată pe site ANRE, aici: https://www.afm.ro/main/programe/sisteme_fotovoltaice/2024/instalatori_aprobati-2024_01_22.pdf. Te sfătuim să iei legătura cu un instalator validat imediat ce te-ai hotărât să aplici, acesta te va ajuta pe parcursul procesului de aplicare la finanțare.
Te sfătuim să consulți ghidul de finanțare, dar pe scurt, beneficiază de finanţare solicitantul persoană fizică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este persoană fizică cu domiciliul în România;
b) nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare;
c) domiciliază la adresa unde se va implementa proiectul;
d) este proprietar al imobilului-construcţie pe care se amplasează sistemul de panouri fotovoltaice, astfel cum
rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deserveşte
construcţia se amplasează pe teren, este proprietar/deţine un drept de folosinţă şi asupra imobilului-teren,
astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; nu este eligibil solicitantul al cărui drept de proprietate asupra
imobilului construcţie şi/sau teren este înscris provizoriu în cartea funciară;
e) imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice
sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă
imobiliară; de asemenea, destinaţia construcţiei, aşa cum reiese din extrasul de carte funciară, este doar
pentru locuinţă sau anexe care o deservesc;
f) se obligă să permită accesul persoanelor autorizate în vederea colectării datelor înregistrate de sistemul de
panouri fotovoltaice şi verificării sistemului de panouri fotovoltaice finanţat;
g) nu este eligibil, dar fără a se limita la acest exemplu, imobilul cu proprietăţi comune şi proprietăţi
individuale, sub formă de bloc/condominiu, cu mai mult de două apartamente
Documentele trebuie sa fie valabile la momentul încărcării în platforma informatică:
a) actul de identitate al solicitantului, valabil la data înscrierii în aplicaţie;
b) certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului
de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor, în termen de valabilitate la data înscrierii în
aplicaţie;
c) certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis pe
numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul, în termen de
valabilitate la data înscrierii în aplicaţie;
d) extras de carte funciară, nu mai vechi de 60 de zile la data înscrierii în aplicaţie, din care să rezulte dreptul
de proprietate al solicitantului asupra imobilului construcţie deservit de sistemul de panouri fotovoltaice pentru
care se solicită finanţarea; în cazul în care sistemul de panouri fotovoltaice care deserveşte construcţia se
amplasează pe teren, se va prezenta, în plus faţă de extrasul de carte funciară aferent construcţiei, extras de
carte funciară, nu mai vechi de 60 de zile la data înscrierii în aplicaţie, din care să rezulte că solicitantul este
proprietar/deţine un drept de folosinţă asupra imobilului teren; acesta poate fi obţinut de solicitant şi în format
electronic;
e) copia cărţii funciare colective, din care să rezulte maximum două unităţi individuale trecute pe aceeaşi
carte funciară care adunate să fie egale cu 1 (un) întreg, în cazul imobilelor-construcţii, dintre care unele părţi
sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte
o carte funciară individuală.
Da, se poate formula contestaţie împotriva deciziei Comitetului director în termen de 30 de zile de la data
publicării listelor de rezultate pe pagina de internet a AFM. Contestaţia va fi semnată olograf sau cu semnătură digitală calificată şi va cuprinde, sub sancţiunea respingerii ca inadmisibilă, obiectul contestaţiei şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază.
Cea mai simplă modalitate de a deveni prosumator într-un bloc este prin intermediul asociației de proprietari. Panourile fotovoltaice sunt montate pe acoperișul clădirii, o zonă neutilizată, pentru a acoperi consumul comun al blocului (lift, iluminat scări etc).
Până la noi reglementări când fiecare apartament va putea consuma individual energia de pe acoperiș, doar asociația de bloc poate deveni prosumator. Pentru acest lucru este necesar acordul majoritar al proprietarilor, iar apoi asociația de proprietari contactează o firmă specializată pentru instalarea panourilor pe acoperiș. După obținerea certificatului de racordare, se încheie contractul de prosumator cu orice furnizor licențiat din România.
Principalul beneficiu este că factura de energie electrică a asociației de proprietari va scădea, ceea ce înseamnă că vor fi mai mici costurile de la întreținere.
Legislația privind partajarea energiei este în curs de aprobare iar conform acesteia energia produsă de panourile fotovoltaice de pe acoperișul blocului poate fi consumată unui algoritm stabilit în comun de către membrii constituiți într-o comunitate de energie.
În timp ce programele naționale de finanțare, precum „Casa verde fotovoltaice” – program gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu, sunt disponibile pentru persoanele fizice și juridice care își instalează centrale fotovoltaice, acestea nu se aplică și pentru blocuri. Asociațiile de proprietari nu pot accesa finanțare de la AFM. Există deja în zonele de tranziție justă și aștepăm și pentru celelalte zone programe de finanțare pentru comunitățile de energie.
Totuși, blocurile reabilitate termic cu fonduri din PNRR vor beneficia și de instalarea panourilor fotovoltaice. Metodele de finanțare pentru instalarea panourilor fotovoltaice pe blocuri mai includ următoarele opțiuni: programele de finanțare nerambursabile pentru activități nonprofit din domeniul de mediu, conform Legii 350/2005, oferite de primării, repartizarea costurilor între toți proprietarii de apartamente din bloc, sprijinul financiar sub formă de împrumut oferit de Cooperativele de Energie și alte opțiuni care pot varia în funcție de resursele disponibile și specificul fiecărui bloc.
